Nu mi-a rămas nimic. Văd totul printr-un geam mizerabil de tren într-o altă noapte târzie în care am uitat cum să mai ajung acasă. Nimic nu mai e al meu. Nu mai contez. Sunt un nimeni. Am aşteptat mereu zero. Am primit cu minus. Mă bucur că ştiu unde mi-e locul măcar. Mă bucur că am aflat cât încă mai am timp să văd ce o să fac cu tot.
Să nu regreţi la sfârşit, lume.
Ce ti-am zis si aseara , ai grija si nu fa vreo tampenie , pentru ca , chiar daca tu nu crezi , le pasa de tine . Asta una. A doua , chiar daca ar fi sa pui tu punct sau altcineva , cu ce ar fi mai bine ? Pentru ca nu stii unde ajungi si cum . Si nu spune ca ai asteptat mereu zero si ai primit cu minus , pentru ca nu e asa . Daca ar fi fost asa , poate ca nu aveai multe din ce ai cum [nu zic de bine sau de rau ] sau poate ca nu aveai deloc .
RăspundețiȘtergere[asta e ca un mic raspuns pentru aseara ]
Ai grija de tine honey ^^ :*
mai gandeste-te la partea cu primitul in minus
RăspundețiȘtergere